sâmbătă, 24 decembrie 2016

Doina Ruști -"Fantoma din moarã"

O carte despre cum fantomele trecutului se materializeazã pentru a ne bântui și determina prezentul.
Adela este urmãritã de misterul fantomei din moarã din copilãrie când lucruri nedrepte și chiar de-a dreptul criminale se întâmplã în viaţa satului Comoșteni care se adapteazã unui regim politic și social odios. Romanul este construit din trei pãrţi, cu perspective diferite asupra întâmplãrilor ce se învârt în jurul morii, iar ultima parte chiar vine sã clarifice și sã dea profunzime evenimentelor din puzzle-urile celorlalte douã pãrţi. Personajele sunt diverse și bine construite, atmosfera comunitãţii este surprinsã în mod dinamic și amuzant, deși este o carte apãsãtoare, de la firul neliniștitor de la început când Adela își descoperã viaţa povestitã pe un blog pânã la revelaţiile finale ale bunicului. Ceea ce începe ca o promisiune de roman fantastic se terminã cu o dezvãluire amarã și durã a ce a însemnat perioada comunistã pentru cei care au trãit-o și care nu au putut rãmâne nepãtaţi, neimplicaţi, neposedaţi.

Paragraful de început:
"Anul trecut, prin noiembrie, am vãzut romanul în vitrina Librãriei Sadoveanu. Era o carte vizibilã, cu titlu mare, sris în Arial: Viaţa secretã a Adelei Nicolescu povestitã de Florian Pavel. Mi-a-ncreţit fugitiv creierul și-am rãmas lemn, cu ochii legaţi de geamul vitrinei. Pe coperta bleumarin era numele meu, pe care-l vedeam pentru prima oarã scris și pus la vedere. Putea sã fie o coincidenţã. Am citit din nou titlul de pe copertã și-am intrat în librãrie. Tejgheaua era plinã de cãrţi, dar eu n-am vãzut decât numele meu. Am deschis cartea și am avut impresia cã toatã lumea se uitã la mine. Mã simţeam ca și când în cãpãţâna mea s-ar fi deschis brusc ușa unui cuptor încins. In cartea asta era vorba despre mine."

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu